Mănăstirea Aninoasa-Arges

Hramul Mănăstirii este Sfântul Ierarh Nicolae (6 decembrie)

P.C. Clement (Păunescu Constantin) Com. Aninoasa


……. Este aşezată în sud-estul satului, pe o terasă din stânga Bratiei, la altitudinea de 460 m, lângă Ocolul Silvic Aninoasa. Preotul Ioan Răuţescu ne-a lăsat o valoroasă monografie a acestui preţios ansamblu arhitectonic de tradiţie brâncovenească.
A fost zidită şi înzestrată cu moşii de marele clucer Tudoran Vlădescu în 1677. Înaintea acestei bisericii, în Aninoasa se afla o bisericuţă, după cum relatează mitropolitul Neofit al Ungro–Vlahiei, care a vizitat mănăstirile muscelene în 1746; ea fusese zidită de Tudoran Aninoşanu vel clucer, “care pe urmă s-au călugărit”.
……. Pisania, săpată în piatră, deasupra uşii de la intrare, are următorul cuprins: “Cu vrerea Tatălui şi Fiului şi cu săvârşirea Sfântului Duh, zidutu-se-au această sfântă biserică den temelia cu îndemnarea cinstitului marelui arhiereu părintele nostru sfântul Nicolae cutotvoreţ, ca să fie biserică de mir, dentru osteneala robului lui Dumnezeu Tudoran biv vel Clucer i Jupanita ego Alexandra. Iar când au fost la sfârşitul sfintei biserici, despărţindu-l Dumnezeu de soţie de s-au pristăvit, primit-au cinul îngeresc de s-au călugărit şi-i fu numele Teodosie monah. Şi au numit sfânta biserică să fie mănăstire de obşte de călugări, în zilele luminatului Domn Io Duca Voievod. M-ţa Septevrie din 20 leat 7186 (= 1677). Pis popa Stan ot Băjeşti”.

Fonduri pentru proiecte IT&C

Fonduri in valoare de 584 milioane lei disponibile in acest an pentru proiectele IT&C

Ministrul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, Károly Borbély, a susţinut marti, 12 august a.c. o conferinţă de presă în cadrul căreia a vorbit despre iniţiativa Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei de a lansa încă şapte apeluri de proiecte finanţate din fondurile structurale.

„Sumele disponibile în cadrul apelurilor lansate în acest an, mai exact pentru 8 operaţiuni dintr-un total de 10, sunt de 584 milioane lei, aproximativ 165 milioane euro. Pentru administraţia publică sunt disponibili 447.5 milioane lei iar pentru IMM-uri 136.5 milioane lei. Totalul fondurilor structurale gestionate în cadrul Axei III sunt de 383 milioane Euro”, a evidenţiat Károly Borbély.

Referindu-se la cele şapte apeluri de proiecte lansate recent, în valoare totală de 554,5 milioane lei, ministrul comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei a precizat că acestea se înscriu în domeniile majore de intervenţie 1, 2 şi 3 astfel: Domeniul Major de Intervenţie 1, Operaţiunea 1.4 – “Susţinerea conectării unităţilor şcolare la internet prin conexiuni broadband”, cu un buget de 104 milioane lei Domeniul Major de Intervenţie 2 “Dezvoltarea şi Creşterea Eficienţei Serviciilor Publice Electronice Moderne”, cu patru operaţiuni lansate şi un buget de 343,5 milioane lei şi Domeniul Major de Intervenţie 3 “Dezvoltarea E-Economiei”, cu două operaţiuni lansate şi un buget de 107 milioane lei.

Károly Borbély a mai declarat că MCTI încurajează depunerea de proiecte şi, în vederea obţinerii unei rate bune de absorbţie ministerul promovează modalităţile prin care pot fi accesate fondurile structurale.

Pe de altă parte, ministrul comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei a prezentat şi stadiul actual al serviciului 112. „Vă pot spune că implementarea serviciului 112 este în grafic. Acest serviciu funcţionează în ţara noastră la fel de bine ca şi în alte state UE. Este un subiect important şi o prioritate pentru noi. De aceea monitorizăm cu atenţie evoluţiile acestui sistem şi informăm periodic Comisia Europeană. Termenul pentru ca Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă să devină complet funcţional este pe la jumătatea lunii noiembrie a acestui an, în jurul datei de 15. Ne aşteptăm ca în data de 15 noiembrie să putem asista la implementarea tuturor sistemelor de localizare. Până atunci căutăm soluţii pentru eficientizarea la maxim a acestui serviciu prin încercarea de micşorare a numărului de apeluri false”, a spus ministrul comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei.

Sursa: Compartimentul de informare publică şi Relaţii cu Presa

Istanbul

-Istanbul- capitala istorica a Turciei, centrul financiar, economic şi cultural al ţării.

Fascinanta Turcie – o ţară întinsă pe două continente, aflată aproape în totalitate în peninsula Anatolia si cu doar 3% din teritoriu aflat în regiunea Munţilor Balcani din Europa de sud-est. Turcia are graniţe cu opt ţări: Grecia şi Bulgaria la nord-vest; Georgia, Armenia şi Azerbaidjan la nord-est; Iran (Persia) la est; şi Irak şi Siria la sud.
Strâmtoarea Bosfor care separă Asia de sud-vest de Europa de sud-est se află în Turcia. Anatolia e situată între Marea Neagră la nord şi Marea Mediterană la sud, cu Marea Egee şi Marea Marmara la vest. Unii geografi consideră Turcia ca fiind o parte a Europei datorită anumitor caracteristici culturale, politice şi istorice. Datorită poziţiei sale geografice între Europa şi Asia şi între trei mări, Turcia a fost o răscruce istorică, patria şi câmpul de luptă a mai multor mari civilizaţii şi un mare centru de comerţ.

Istanbul (fost Constantinopol, fost Bizanţ) este cel mai mare oraş al Turciei. Singurul oraş din lume ce se desfăşoară pe malurile a două continente, Europa şi Asia, Istanbulul are o populaţie de 11 008 790 de locuitori. Oraşul a fost întemeiat de împăratul roman Constantin cel Mare, pe locul fostei colonii greceşti Bizanţ. Sub numele de Constantinopol, oraşul a servit drept capitală a Imperiului Bizantin pentru mai bine de un mileniu. În 1453, a fost cucerit de turci, iar ulterior, a devenit capitală a Imperiului Otoman. Abia la 28 martie 1930, numele oficial al oraşului a devenit Istanbul.
Oraşul vechi se află pe malul strâmtorii Bosfor, care separă Europa de Asia şi Marea Neagră – de Marea Marmara. În ziua de azi, oraşul este mult mai mare şi acoperă atât partea europeană, cât şi cea asiatică. Deşi nu mai este capitala Turciei, Istanbulul are o poziţie majoră în economia şi cultura ţării, fiind cel mai important centru de comerţ internaţional al Turciei.

Obiective de vizitat

• Hagia Sophia

Hagia Sophia (din greacă Αγια Σοφια, Aghia Sophia, “Sfânta Înţelepciune”) a fost catedrala Patriarhiei de Constantinopol, apoi moschee, astăzi muzeu în Istanbul, Turcia.

• Moscheea Albastră

Moscheea imperială Sultanahmet (tr. Sultanahmet camii), cunoscută în toată lumea ca Moscheea Albastră din Istanbul, datorită placajelor decorative interioare din faianţă bleu şi albă, este cea mai mare şi mai vizitată moschee din Istanbul. Ctitorită de Ahmet I, al XIV-lea sultan otoman, construcţia a fost realizată între 1609-1616 de arhitectul Mehmet Aga, format la şcoala arhitectului Sinan, cel mai renumit arhitect al Turciei.

• Cornul de Aur

Cornul de Aur (turcă: Haliç, greacă Khrysokeras sau Chrysoceras sau Χρυσοκερας) este un estuar ce împarte oraşul Istanbul în două.
Împreună cu Marea Marmara, Cornul de Aur formează o peninsulă cu un liman natural.

• Palatul Topkapî

Palatul Topkapi (Topkapı Sarayı) a fost comandat de către sultanul Mehmet al doilea in 1459 şi terminat în numai 6 ani. Este simbolul şi centrul Imperiului Otoman, localizat între Cornul de Aur şi Marea Marmara, cu o vedere superbă asupra strâmtorii Bosfor.
Palatul este format din mai multe clădiri mici construite împreună, cu curţi intrioare impresionante şi cu 4 zone importante înconjurate de ziduri înalte. În interior pot fi vazute : biserica Hagia Eirene, Museul de Arheologie, Haremul Imperial, Turnul Justiţiei, pavilionul Sfintei Mantii (care conţine ramaşitele profetului Muhammad), pavilioane şi grădini, grajduri şi trezoreria.