Fotografiile mele

Branesti-Manastirea Pasarea-Mireasa Cerului

In calatoriile mele, la 12 km. est de Bucuresti am descoperit Manastirea Pasarea situata langa paraul Pasarea.

Manastirea Pasarea a fost fondata in 1813 de Sfantul Calinic de la Cernica, dar este consemnata a fi si ctitoria arhimandritului Timotei, care a fost staret al Sfintei Manastiri Cernica in timpul domniei lui Caragea Voda. O legenda sustine ca manastirea are acest nume dupa o pasare care a calauzit pasii ctitorului. O alta poveste, transmisa prin viu grai, afirma ca in timpul slujbei de sfintire a noului lacas, in anul 1813, o pasare s-a asezat pe Sfanta Evanghelie si nu si-a luat zborul decat dupa ce sfintirea s-a savarsit. Alta poveste spune ca numele manastirii provine de la multimea de pasari care vietuiau pe marginea lacului.

Linistea acestor locuri, mirosul de tamaie si smirna precum si intelepciunea Maicutei Alexandra, mi-au umplut sufletul de pace. Am ajuns aici cu credinta tulburata de indoieli si am plecat cu ea limpede ca izvorul muntelui.

Si…am ascultat glasul norilor, plansul apelor si gandurile frunzelor… parte din ele, le-am cuprins in fotografie… intr-un august de 2007…

Masivul Piatra Craiului

PARCURI NATIONALE

Masivul Piatra Craiului a devenit rezervatie naturala in 28 martie 1938 (Jurnalul Consiliului de Ministri nr. 645). Consiliul de Ministri a luat aceasta decizie “datorita caracterului unic al masivului unde se gasesc specii rare ca Dianthus callizonus, Hesperis nivea, Minuatia transilvanica, Leontopodium alpinum,ca si datorita frumusetii peisajului”. In 1938, cand rezervatia naturala a fost infiintata, au fost luate in considerare numai 440 ha. In 1972, aceasta suprafata a crescut la 900 ha, iar astazi, zona de conservare speciala acopera o suprafata de 4879 ha, zona de parc national ocupând cca. 9894 ha. În 1952 (anul in care a fost înregistrat primul amenajament silvic pentru zona Pietrei Craiului), in jur de 17.2 % din suprafata totala a masivului a fost luata in considerare pentru conservare. In anul 1990 Piatra Craiului este declarat Parc National prin Ordinul 7 al Ministerului Agriculturii de la acea vreme, alaturi de alte 12 parcuri din Romania.
Incepand din anul 1999, odata cu demararea Proiectului Managementul Conservarii Biodiversitatii se constituie si administratia parcului .

Din punct de vedere petrografic, Masivul Piatra Craiului este foarte deosebit geologic şi morfologic de masivele şi grupele muntoase înconjurătoare, Munţii Leaota, Munţii Bucegi, Munţii Făgăraş şi Munţii Iezer-Păpuşa. În timp ce aceste grupe montane sunt formate aproape exclusiv din roci cristaline, Crai-ul, cum este adesea alintat, este o “lamă” tăioasă şi abruptă de roci metamorfice, în special roci calcaroase de vârsta jurasică, lungă de aproximativ 24 – 26 km, orientată de la sud-vest spre nord-est, şi lată de aproximativ 6 – 8 km, pe direcţiile perpendiculare corespunzătoare. Cunoscuţii pereţii verticali, inalţi de 400-650 m, dintre Padina Lăncii şi Valea lui Ivan, au luat naştere datorită stratificării pe orizontală a calcarelor.

Altitudinea maximă a Pietrei Craiului este atinsă în vârful Vârful La Om, cunoscut şi ca Piscul Baciului, având 2244 m. Masivul are numeroase piscuri peste 2000 de metri altitudine (Vf. Padina Popii(2025m), Vf. Ascuţit(2150m), Vf. Ţimbalul Mare(2177m), Varful dintre Ţimbale(2170m), Vf. Sbirii(2220m), Vf. Căldării Ocolite(2202m).

Localizare geografica

Depresiunea Bârsei la nord;
Culoarul Bran-Rucăr-Dragoslavele la est;
Munţii Făgăraş şi Iezer-Păpuşa la vest;
Masivul Bucegi la est;
Masivul Leaota la sud-est.

Clima

Temperatura medie anuala se menţine în jurul valorii de 0 grade C, iar în zonele înalte coboară până la -2 grade C. Vânturile aproape permanente sunt determinate de poziţia izolată a masivului. Precipitaţiile se înscriu între 1.000-1.200 mm/an, predominând în lunile mai şi iunie.

Flora si fauna

În zona Piatra Craiului se găseşte o vegetaţie mai puţin bogată in specii datorită preponderenţei aproape absolute a calcarelor. Totuşi se găsesc specii unice în lume de floră şi faună, unele dintre ele, aşa cum ar fi Garofiţa Pietrei Craiului (Dianthus Callizonus) fiind faimoase. Alte specii protejate sunt floarea de colt(Leontopodium alpinum) şi ghintura galbena(Gentiana lutea). Printre speciile de animale amintim capra neagră (Rupicapra rupicapra), declarata monument al naturii, capriorul, mistreţul, ursul carpatin, râsul, vulpea, lupul, veveriţa.

Fenomene carstice

Cheile Dâmbovicioarei şi Peştera Dâmbovicioarei sunt cele mai importante fenomene carstice din Piatra Craiului. În partea nord-estică apar Prăpăstiile Zărneştilor, izbucurile Fântânile Domnilor si Fântâna lui Botorog, La Zaplaz, Cerdacul Stanciului, Peştera Stanciului, Moara Dracului. Aminitim Marele Grohotiş care este o pânză de pietre instabile de 4 km.

Cabane şi refugii

Cabana Plaiul Foii (849m), 13km de Zărneşti, reprezintă principala baza de acces către creasta muntelui.
Cabana Curmătura (1.470m) este situată pe versantul estic al Pietrei Craiului, la poalele Turnului. Cel mai repede se poate ajunge la ea prin Prăpăstiile Zărneştilor.
Cabana Gura Râului (740m), plasată la periferia oraşului Zărneşti, pe drumul către Prăpăstii.
Cabana Brusturet (990m) este situată in zona sudica a Pietrei Craiului, la capătul superior al Cheilor Brusturetului, la o distantă de 8 km de satul Podu Dâmboviţei.
Refugiul Grindu (1.620m) se află pe versantul de răsărit, pe Plaiul Grindului, sub Vf. La Om.
Casa Folea (1100m) este asezată la marginea vestica a satului Peştera.
Pietricica (aprox.1.100m) este situata pe Valea Muierii, accesul se face de la Cabana Brusturet, 3 km pe drum forestier.
Garofita Pietrei Craiului (1.085m) este asezată pe versantul vestic al Pietrei Craiului, pe Valea Dragoslăvenilor, accesul se face din satul Podu Dambovitei, pe soseua spre Lacul Pecineagu(12,3km) si pe drumul forestier de pe Valea Dragoslăvenilor(3,8 km).
Refugiul Diana (1.480m) este situat in Poiana Curmăturii Prăpăstiilor, fiind un adapost deteriorat.
Refugiul Sperantelor este localizat in partea de jos a brâului Cioranga Mare la o altitudine de 1685m.
Refugiul de la Vârful Ascuţit este aşezat pe creasta masivului la câţiva metri sud-vest de Vf. Ascuţit.
Refugiul Şpirla (1.400m) se afla in pădurea de pe muchia care desparte văile Şpirla de Bârsa Tamaşului.

Mănăstirea Aninoasa-Arges

Hramul Mănăstirii este Sfântul Ierarh Nicolae (6 decembrie)

P.C. Clement (Păunescu Constantin) Com. Aninoasa


……. Este aşezată în sud-estul satului, pe o terasă din stânga Bratiei, la altitudinea de 460 m, lângă Ocolul Silvic Aninoasa. Preotul Ioan Răuţescu ne-a lăsat o valoroasă monografie a acestui preţios ansamblu arhitectonic de tradiţie brâncovenească.
A fost zidită şi înzestrată cu moşii de marele clucer Tudoran Vlădescu în 1677. Înaintea acestei bisericii, în Aninoasa se afla o bisericuţă, după cum relatează mitropolitul Neofit al Ungro–Vlahiei, care a vizitat mănăstirile muscelene în 1746; ea fusese zidită de Tudoran Aninoşanu vel clucer, “care pe urmă s-au călugărit”.
……. Pisania, săpată în piatră, deasupra uşii de la intrare, are următorul cuprins: “Cu vrerea Tatălui şi Fiului şi cu săvârşirea Sfântului Duh, zidutu-se-au această sfântă biserică den temelia cu îndemnarea cinstitului marelui arhiereu părintele nostru sfântul Nicolae cutotvoreţ, ca să fie biserică de mir, dentru osteneala robului lui Dumnezeu Tudoran biv vel Clucer i Jupanita ego Alexandra. Iar când au fost la sfârşitul sfintei biserici, despărţindu-l Dumnezeu de soţie de s-au pristăvit, primit-au cinul îngeresc de s-au călugărit şi-i fu numele Teodosie monah. Şi au numit sfânta biserică să fie mănăstire de obşte de călugări, în zilele luminatului Domn Io Duca Voievod. M-ţa Septevrie din 20 leat 7186 (= 1677). Pis popa Stan ot Băjeşti”.

Istanbul

-Istanbul- capitala istorica a Turciei, centrul financiar, economic şi cultural al ţării.

Fascinanta Turcie – o ţară întinsă pe două continente, aflată aproape în totalitate în peninsula Anatolia si cu doar 3% din teritoriu aflat în regiunea Munţilor Balcani din Europa de sud-est. Turcia are graniţe cu opt ţări: Grecia şi Bulgaria la nord-vest; Georgia, Armenia şi Azerbaidjan la nord-est; Iran (Persia) la est; şi Irak şi Siria la sud.
Strâmtoarea Bosfor care separă Asia de sud-vest de Europa de sud-est se află în Turcia. Anatolia e situată între Marea Neagră la nord şi Marea Mediterană la sud, cu Marea Egee şi Marea Marmara la vest. Unii geografi consideră Turcia ca fiind o parte a Europei datorită anumitor caracteristici culturale, politice şi istorice. Datorită poziţiei sale geografice între Europa şi Asia şi între trei mări, Turcia a fost o răscruce istorică, patria şi câmpul de luptă a mai multor mari civilizaţii şi un mare centru de comerţ.

Istanbul (fost Constantinopol, fost Bizanţ) este cel mai mare oraş al Turciei. Singurul oraş din lume ce se desfăşoară pe malurile a două continente, Europa şi Asia, Istanbulul are o populaţie de 11 008 790 de locuitori. Oraşul a fost întemeiat de împăratul roman Constantin cel Mare, pe locul fostei colonii greceşti Bizanţ. Sub numele de Constantinopol, oraşul a servit drept capitală a Imperiului Bizantin pentru mai bine de un mileniu. În 1453, a fost cucerit de turci, iar ulterior, a devenit capitală a Imperiului Otoman. Abia la 28 martie 1930, numele oficial al oraşului a devenit Istanbul.
Oraşul vechi se află pe malul strâmtorii Bosfor, care separă Europa de Asia şi Marea Neagră – de Marea Marmara. În ziua de azi, oraşul este mult mai mare şi acoperă atât partea europeană, cât şi cea asiatică. Deşi nu mai este capitala Turciei, Istanbulul are o poziţie majoră în economia şi cultura ţării, fiind cel mai important centru de comerţ internaţional al Turciei.

Obiective de vizitat

• Hagia Sophia

Hagia Sophia (din greacă Αγια Σοφια, Aghia Sophia, “Sfânta Înţelepciune”) a fost catedrala Patriarhiei de Constantinopol, apoi moschee, astăzi muzeu în Istanbul, Turcia.

• Moscheea Albastră

Moscheea imperială Sultanahmet (tr. Sultanahmet camii), cunoscută în toată lumea ca Moscheea Albastră din Istanbul, datorită placajelor decorative interioare din faianţă bleu şi albă, este cea mai mare şi mai vizitată moschee din Istanbul. Ctitorită de Ahmet I, al XIV-lea sultan otoman, construcţia a fost realizată între 1609-1616 de arhitectul Mehmet Aga, format la şcoala arhitectului Sinan, cel mai renumit arhitect al Turciei.

• Cornul de Aur

Cornul de Aur (turcă: Haliç, greacă Khrysokeras sau Chrysoceras sau Χρυσοκερας) este un estuar ce împarte oraşul Istanbul în două.
Împreună cu Marea Marmara, Cornul de Aur formează o peninsulă cu un liman natural.

• Palatul Topkapî

Palatul Topkapi (Topkapı Sarayı) a fost comandat de către sultanul Mehmet al doilea in 1459 şi terminat în numai 6 ani. Este simbolul şi centrul Imperiului Otoman, localizat între Cornul de Aur şi Marea Marmara, cu o vedere superbă asupra strâmtorii Bosfor.
Palatul este format din mai multe clădiri mici construite împreună, cu curţi intrioare impresionante şi cu 4 zone importante înconjurate de ziduri înalte. În interior pot fi vazute : biserica Hagia Eirene, Museul de Arheologie, Haremul Imperial, Turnul Justiţiei, pavilionul Sfintei Mantii (care conţine ramaşitele profetului Muhammad), pavilioane şi grădini, grajduri şi trezoreria.