PARCURI NATIONALE
Masivul Piatra Craiului a devenit rezervatie naturala in 28 martie 1938 (Jurnalul Consiliului de Ministri nr. 645). Consiliul de Ministri a luat aceasta decizie “datorita caracterului unic al masivului unde se gasesc specii rare ca Dianthus callizonus, Hesperis nivea, Minuatia transilvanica, Leontopodium alpinum,ca si datorita frumusetii peisajului”. In 1938, cand rezervatia naturala a fost infiintata, au fost luate in considerare numai 440 ha. In 1972, aceasta suprafata a crescut la 900 ha, iar astazi, zona de conservare speciala acopera o suprafata de 4879 ha, zona de parc national ocupând cca. 9894 ha. În 1952 (anul in care a fost înregistrat primul amenajament silvic pentru zona Pietrei Craiului), in jur de 17.2 % din suprafata totala a masivului a fost luata in considerare pentru conservare. In anul 1990 Piatra Craiului este declarat Parc National prin Ordinul 7 al Ministerului Agriculturii de la acea vreme, alaturi de alte 12 parcuri din Romania.
Incepand din anul 1999, odata cu demararea Proiectului Managementul Conservarii Biodiversitatii se constituie si administratia parcului .
Din punct de vedere petrografic, Masivul Piatra Craiului este foarte deosebit geologic şi morfologic de masivele şi grupele muntoase înconjurătoare, Munţii Leaota, Munţii Bucegi, Munţii Făgăraş şi Munţii Iezer-Păpuşa. În timp ce aceste grupe montane sunt formate aproape exclusiv din roci cristaline, Crai-ul, cum este adesea alintat, este o “lamă” tăioasă şi abruptă de roci metamorfice, în special roci calcaroase de vârsta jurasică, lungă de aproximativ 24 – 26 km, orientată de la sud-vest spre nord-est, şi lată de aproximativ 6 – 8 km, pe direcţiile perpendiculare corespunzătoare. Cunoscuţii pereţii verticali, inalţi de 400-650 m, dintre Padina Lăncii şi Valea lui Ivan, au luat naştere datorită stratificării pe orizontală a calcarelor.
Altitudinea maximă a Pietrei Craiului este atinsă în vârful Vârful La Om, cunoscut şi ca Piscul Baciului, având 2244 m. Masivul are numeroase piscuri peste 2000 de metri altitudine (Vf. Padina Popii(2025m), Vf. Ascuţit(2150m), Vf. Ţimbalul Mare(2177m), Varful dintre Ţimbale(2170m), Vf. Sbirii(2220m), Vf. Căldării Ocolite(2202m).
Localizare geografica
Depresiunea Bârsei la nord;
Culoarul Bran-Rucăr-Dragoslavele la est;
Munţii Făgăraş şi Iezer-Păpuşa la vest;
Masivul Bucegi la est;
Masivul Leaota la sud-est.
Clima
Temperatura medie anuala se menţine în jurul valorii de 0 grade C, iar în zonele înalte coboară până la -2 grade C. Vânturile aproape permanente sunt determinate de poziţia izolată a masivului. Precipitaţiile se înscriu între 1.000-1.200 mm/an, predominând în lunile mai şi iunie.
Flora si fauna
În zona Piatra Craiului se găseşte o vegetaţie mai puţin bogată in specii datorită preponderenţei aproape absolute a calcarelor. Totuşi se găsesc specii unice în lume de floră şi faună, unele dintre ele, aşa cum ar fi Garofiţa Pietrei Craiului (Dianthus Callizonus) fiind faimoase. Alte specii protejate sunt floarea de colt(Leontopodium alpinum) şi ghintura galbena(Gentiana lutea). Printre speciile de animale amintim capra neagră (Rupicapra rupicapra), declarata monument al naturii, capriorul, mistreţul, ursul carpatin, râsul, vulpea, lupul, veveriţa.
Fenomene carstice
Cheile Dâmbovicioarei şi Peştera Dâmbovicioarei sunt cele mai importante fenomene carstice din Piatra Craiului. În partea nord-estică apar Prăpăstiile Zărneştilor, izbucurile Fântânile Domnilor si Fântâna lui Botorog, La Zaplaz, Cerdacul Stanciului, Peştera Stanciului, Moara Dracului. Aminitim Marele Grohotiş care este o pânză de pietre instabile de 4 km.
Cabane şi refugii
Cabana Plaiul Foii (849m), 13km de Zărneşti, reprezintă principala baza de acces către creasta muntelui.
Cabana Curmătura (1.470m) este situată pe versantul estic al Pietrei Craiului, la poalele Turnului. Cel mai repede se poate ajunge la ea prin Prăpăstiile Zărneştilor.
Cabana Gura Râului (740m), plasată la periferia oraşului Zărneşti, pe drumul către Prăpăstii.
Cabana Brusturet (990m) este situată in zona sudica a Pietrei Craiului, la capătul superior al Cheilor Brusturetului, la o distantă de 8 km de satul Podu Dâmboviţei.
Refugiul Grindu (1.620m) se află pe versantul de răsărit, pe Plaiul Grindului, sub Vf. La Om.
Casa Folea (1100m) este asezată la marginea vestica a satului Peştera.
Pietricica (aprox.1.100m) este situata pe Valea Muierii, accesul se face de la Cabana Brusturet, 3 km pe drum forestier.
Garofita Pietrei Craiului (1.085m) este asezată pe versantul vestic al Pietrei Craiului, pe Valea Dragoslăvenilor, accesul se face din satul Podu Dambovitei, pe soseua spre Lacul Pecineagu(12,3km) si pe drumul forestier de pe Valea Dragoslăvenilor(3,8 km).
Refugiul Diana (1.480m) este situat in Poiana Curmăturii Prăpăstiilor, fiind un adapost deteriorat.
Refugiul Sperantelor este localizat in partea de jos a brâului Cioranga Mare la o altitudine de 1685m.
Refugiul de la Vârful Ascuţit este aşezat pe creasta masivului la câţiva metri sud-vest de Vf. Ascuţit.
Refugiul Şpirla (1.400m) se afla in pădurea de pe muchia care desparte văile Şpirla de Bârsa Tamaşului.
comentarii recente